Legislatie

Metodologia de calcul

Legea 372/2005 actualizata 2013


1 Legea 372/2005 aparuta in M.O. 1144 - 19/12/2005, actualizata la 20 iulie 2013 cf. Legii 159/2013 din M.O. 283 - 20/05/2013 CAPITOLUL I: Dispoziţii generale Art. 1 (1) Scopul prezentei legi este promovarea măsurilor pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor, ţinându-se cont de condiţiile climatice exterioare şi de amplasament, de cerinţele de confort interior, de nivel optim, din punct de vedere al costurilor, al cerinţelor de performantă energetică, precum şi pentru ameliorarea aspectului urbanistic al localităţilor. (2) Creşterea performanţei energetice a clădirilor prin proiectarea noilor clădiri cu consumuri reduse de energie şi prin reabilitarea termică a clădirilor existente, precum şi informarea corectă a proprietarilor/administratorilor clădirilor prin certificatul de performanţă energetică, reprezintă acţiuni de interes public major şi general în contextul economisirii energiei în clădiri, al îmbunătăţirii cadrului urban construit şi al protecţiei mediului. (la 19-iul-2013 Art. 1 din cap. I modificat de Art. I, pct 1. din Legea 159/2013 ) Art. 2 Prezenta lege stabileşte condiţii cu privire la: a) cadrul general al metodologiei de calcul privind performanţa energetică a clădirilor şi a unităţilor acestora; b) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile noi şi la noile unităţi ale acestora; c) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile existente, unităţile de clădire şi elementele care alcătuiesc anvelopa clădirii supuse unor lucrări de renovare majoră, precum şi în cazul instalării/înlocuirii/modernizării sistemelor tehnice ale clădirilor; d) certificarea energetică a clădirilor şi a unităţilor acestora; e) inspecţia sistemelor de încălzire şi a sistemelor de climatizare din clădiri; f) sistemul de control al certificatelor de performanţă energetică, al rapoartelor de audit energetic, precum şi al rapoartelor de inspecţie a sistemelor tehnice ale clădirilor. (la19-iul-2013 Art. 2 din cap I modificat de Art. I, pct 2. din Legea 159/2013 ) CAPITOLUL II: Definiţii Art. 3 Termenii şi expresiile utilizate în cuprinsul prezentei legi au următorul înţeles: 1. clădire – ansamblu de spaţii cu funcţiuni precizate, delimitat de elementele de construcţie care alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalaţiile aferente acesteia, în care energia este utilizată pentru asigurarea confortului interior; (la 19-iul-2013 Art. 3, pct 1. din cap. II modificat de Art. I, pct. 3. din Legea 159/2013 ) 2. performanţa energetică a clădirii – energia efectiv consumată sau estimată pentru a răspunde necesităţilor legate de utilizarea normală a clădirii, necesităţi care includ în principal: încălzirea, prepararea apei calde de consum, răcirea, ventilarea şi iluminatul. Performanţa energetică a clădirii se determină conform unei metodologii de calcul şi se exprimă prin unul sau mai mulţi indicatori numerici care se calculează luându-se în considerare izolaţia termică, caracteristicile tehnice ale clădirii şi instalaţiilor, proiectarea şi 2 amplasarea clădirii în raport cu factorii climatici exteriori, expunerea la soare şi influenţa clădirilor învecinate, sursele proprii de producere a energiei şi alţi factori, inclusiv climatul interior al clădirii, care influenţează necesarul de energie; 3. certificat de performanţă energetică a clădirii-document elaborat conform metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor, prin care este indicată performanţa energetică a unei clădiri sau a unei unităţi de clădire şi care cuprinde date cu privire la consumurile de energie în clădiri şi care, după caz, poate fi însoţit de recomandări de reducere a acestora; (la 19-iul-2013 Art. 3, pct 3. din cap. II modificat de Art. I, pct 3. din Legea 159/2013 ) 4. cogenerare – producerea simultană, în acelaşi proces, a energiei termice şi a energiei electrice sau a energiei mecanice; (la 19-iul-2013 Art. 3, pct 4. din cap II modificat de Art. I, pct 3. din Legea 159/2013 ) 5. sistem de climatizare – combinaţie a tuturor componentelor necesare asigurării unei forme de tratare a aerului interior, prin care temperatura este controlată sau poate fi coborâtă, după caz, în combinaţie cu controlul ventilării, umidităţii şi purităţii aerului; (la 19-iul-2013 Art. 3, pct 5. din cap II modificat de Art. I, pct 3. din Legea 159/2013 ) 6. cazan – ansamblu format din corpul cazanului şi arzător, destinat să transmită apei căldura degajată prin arderea unui combustibil; 7. putere termică nominală – puterea termică maximă a unui echipament, exprimată în kW, specificată şi garantată de producător, care poate fi furnizată în timpul exploatării continue, respectându-se randamentele nominale specificate de producător; (la 19-iul-2013 Art. 3, pct 7. din cap II modificat de Art. I, pct 3. din Legea 159/2013 ) 8. pompă de căldură – mecanism, dispozitiv sau instalaţie care transferă căldura din mediul natural – aer, apă sau sol – către clădire sau către instalaţii industriale, inversând fluxul natural al căldurii, astfel încât să circule de la o temperatură mai scăzută spre una mai ridicată. în cazul pompelor de căldură reversibile, acestea pot transfera căldura din clădire către mediul natural; (la 19-iul-2013 Art. 3, pct 8. din cap II modificat de Art. I, pct 3. din Legea 159/2013 ) 9. renovare majoră – lucrări efectuate la anvelopa clădirii şi/sau la sistemele tehnice ale acesteia, ale căror costuri depăşesc 25% din valoarea de impozitare a clădirii, exclusiv valoarea terenului pe care este situată clădirea; (la 19-iul-2013 Art. 3, pct 9. din cap II modificat de Art. I, pct 3. din Legea 159/2013 ) 10. trigenerare – producere simultană, în acelaşi proces, a energiei termice, energiei electrice şi frigului. (la 19-iul-2013 Art. 3, pct 10. din cap II modificat de Art. I, pct 3. din Legea 159/2013 ) 11. unitate a clădirii – o zonă/o parte a unei clădiri, un etaj sau un apartament dintr-o clădire, care este concepută/conceput sau modificată/modificat pentru a fi utilizată/utilizat separat; 12. sistem tehnic al clădirii – totalitate a echipamentelor tehnice ale unei clădiri sau ale unei unităţi de clădire destinate pentru încălzire, răcire, ventilare, apă caldă de consum, iluminat, sau pentru o combinaţie a acestora; 13. anvelopa clădirii – totalitate a elementelor de construcţie perimetrale care delimitează spaţiul interior al unei clădiri de mediul exterior; 3 14. element al clădirii – element al anvelopei clădirii sau un sistem tehnic al acesteia; 15. clădire cu consum de energie aproape egal cu zero – clădire cu o performanţă energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie din surse convenţionale este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit, în cea mai mare măsură, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere; 16. încălzire centralizată sau răcire centralizată – distribuţie a energiei termice, sub formă de abur, apă fierbinte sau lichide răcite, de la o sursă de producere centralizată – centrală electrică de termoficare, centrală termică de zonă/cvartal sau punct termic – prin intermediul unei reţele, către mai multe clădiri sau locaţii, în vederea utilizării sale pentru încălzire sau răcire în clădiri; 17. energie primară – energie rezultată din sursele de energie regenerabile şi neregenerabile, care nu a fost supusă niciunui proces de conversie sau transformare; 18. energie din surse regenerabile – energie obţinută din surse regenerabile nefosile, precum: energia eoliană, solară, aerotermală, geotermală, hidrotermală şi energia oceanelor, energia hidraulică, biomasa, gazul de fermentare a deşeurilor, denumit şi gaz de depozit, şi gazul de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate şi biogaz; 19. clădire existentă – clădire la care s-a efectuat recepţia la terminarea lucrărilor, inclusiv clădirea aflată în exploatare înainte de data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare; 20. nivel optim din punct de vedere al costurilor – nivel de performanţă energetică ce determină cel mai redus cost pe durata normată de funcţionare rămasă, unde costul cel mai redus este determinat ţinându-se seama de costurile de investiţie legate de creşterea performanţei energetice a clădirii, de costurile de întreţinere şi exploatare, de categoria clădirii, după caz, iar durata normată de funcţionare rămasă a clădirii se referă la durata de viaţă estimată rămasă a unei clădiri sau a unui element al acesteia şi pentru care cerinţele de performanţă energetică sunt stabilite fie pentru clădirea în ansamblu, fie pentru elementele clădirii. Nivelul optim din punct de vedere al costurilor se situează în intervalul nivelurilor de performanţă în care analiza cost-beneficiu calculată pe durata normată de funcţionare este pozitivă. Calculul nivelului optim din punct de vedere al costurilor se efectuează pe baza cadrului metodologic comparativ, aplicat în funcţie de condiţiile generale, exprimate în parametri, prevăzute de reglementările tehnice specifice clădirilor; 21. audit energetic al clădirii – totalitate a activităţilor specifice prin care se obţin date corespunzătoare despre profilul consumului energetic existent al unei clădiri/unităţi de clădire şi, după caz, de identificare şi de cuantificare a oportunităţilor rentabile de economisire a energiei prin identificarea soluţiilor de creştere a performanţei energetice, de cuantificare a economiilor de energie şi de evaluare a eficienţei economice a soluţiilor propuse cu estimarea costurilor şi a duratei de recuperare a investiţiei, precum şi de elaborare a raportului de audit energetic; 22. raport de audit energetic – document elaborat în urma desfăşurării activităţii de audit energetic al clădirii, care conţine descrierea modului în care a fost efectuat auditul energetic, a principalelor caracteristici termice şi energetice ale clădirii/unităţii de clădire şi, acolo unde 4 este cazul, a măsurilor propuse pentru creşterea performanţei energetice a clădirii/unităţii de clădire şi instalaţiilor interioare aferente acesteia, precum şi a principalelor concluzii referitoare la eficienţa economică a aplicării măsurilor propuse şi durata de recuperare a investiţiei; 23. auditor energetic pentru clădiri – persoană fizică atestată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, care are dreptul să realizeze auditul energetic pentru clădiri/unităţi de clădire şi să întocmească certificatul de performanţă energetică şi raportul de audit energetic. Auditorul energetic pentru clădiri este specialistul care îşi desfăşoară activitatea ca persoană fizică autorizată sau ca angajat al unor persoane juridice, conform prevederilor legale în vigoare; 24. expert tehnic atestat – persoana fizică atestată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice potrivit prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, pentru specialitatea instalaţii de încălzire-climatizare, în conformitate cu reglementarea tehnică “Îndrumător pentru atestarea tehnico-profesională a specialiştilor cu activitate în construcţii”, aprobată prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 777/2003, cu modificările şi completările ulterioare. Expertul tehnic atestat este specialistul care are dreptul să realizeze inspecţii, din punct de vedere energetic, ale sistemelor de încălzire şi/sau de climatizare şi să întocmească rapoarte de inspecţie pentru acestea. Expertul tehnic atestat îşi desfăşoară activitatea ca persoană fizică autorizată sau ca angajat al unor persoane juridice, conform prevederilor legale în vigoare; 25. clădiri de interes şi utilitate publică – clădiri existente, ce cuprind spaţii în care se desfăşoară activităţi în domenii de interes public general şi/sau comunitar şi social şi care implică prezenţa publicului, temporar sau permanent, în aria totală expusă. (la 19-iul-2013 Art. 3, pct 10. din capi II completat de Art. I, pct 4. din Legea 159/2013 ) CAPITOLUL III: Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor Art. 4 (1) În termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului elaborează şi aprobă, prin ordin al ministrului, reglementarea tehnică privind metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor, denumită în continuare metodologie. (2) Metodologia cuprinde, în principal, următoarele elemente: a) caracteristicile termotehnice ale elementelor ce alcătuiesc anvelopa clădirii, compartimentarea interioară, inclusiv etanşeitatea la aer; b) instalaţiile de încălzire şi de alimentare cu apă caldă de consum, inclusiv caracteristicile în ceea ce priveşte izolarea acestora; c) instalaţia de climatizare/condiţionare a aerului; (la 19-iul-2013 Art. 4, alin(2), lit C. din cap III modificat de Art. I, pct 5. din Legea 159/2013 ) d) instalaţia de ventilare mecanică; (la 19-iul-2013 Art. 4, alin. (2), lit D. din cap III modificat de Art. I, pct 5. din Legea 159/2013 ) e) instalaţia de iluminat integrată a clădirii, în principal sectorul nerezidenţial; f) poziţia şi orientarea clădirilor, inclusiv parametrii climatici exteriori; g) sistemele solare pasive şi de protecţie solară; h) ventilarea naturală; 5 (la 19-iul-2013 Art. 4, alin. (2), litera H. din cap III modificat de Art. I, pct 5. din Legea 159/2013 ) i) condiţiile de climat interior, inclusiv cele prevăzute prin proiect. j) aporturile interne de căldură. (la 19-iul-2013 Art. 4, alin. (2), lit I. din cap III completat de Art. I, pct 6. din Legea 159/2013 ) (3) Metodologia cuprinde, după caz, şi alte elemente, în situaţia în care influenţa acestora asupra performanţei energetice a clădirilor este relevantă, precum: a) sisteme solare active şi alte sisteme de încălzire, inclusiv electrice, bazate pe surse de energie regenerabilă; b) electricitate produsă prin cogenerare; c) centrale de încălzire şi de răcire de cartier sau de bloc; d) utilizarea luminii naturale. (la 19-iul-2013 Art. 4, alin. (3), lit D. din cap III modificat de Art. I, pct 7. din Legea 159/2013 ) (4) În aplicarea cadrului metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punct de vedere al costurilor, ale cerinţelor minime de performanţă energetică pentru clădiri, elaborat de către Comisia Europeană, prin metodologie se stabilesc condiţiile generale, exprimate în parametrii naţionali. (5) Datele şi ipotezele utilizate pentru calculul nivelurilor optime, din punct de vedere al costurilor, ale cerinţelor minime de performanţă energetică, precum şi rezultatele acestora, se includ în planurile naţionale de eficienţă energetică şi se transmit Comisiei Europene de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, la intervale care nu depăşesc 5 ani. Primul raport se transmite până la 30 iunie 2014. (la 19-iul-2013 Art. 4, alin. (3) din cap III completat de Art. I, pct 8. din Legea 159/2013 ) Art. 5 Performanţa energetică a clădirii/unităţii de clădire este exprimată, în principal, prin următorii indicatori de performanţă: a) clasa energetică; b) consumul total specific de energie; c) indicele de emisii echivalent CO2. (la 19-iul-2013 Art. 5 din cap III modificat de Art. I, pct 9. din Legea 159/2013 ) (la 19-iul-2013 Art. 6 din cap III abrogat de Art. I, pct 10. din Legea 159/2013 ) CAPITOLUL IV: Cerinţele de performanţă energetică a clădirilor Art. 7 (1) Prin metodologie se stabilesc cerinţele minime de performanţă energetică a clădirilor, denumite în continuare cerinţe, şi se aplică diferenţiat pentru diferite categorii de clădiri, atât pentru clădirile noi, cât şi pentru clădirile existente, după cum urmează: a) locuinţe unifamiliale; b) blocuri de locuinţe; c) birouri; d) clădiri de învăţământ; e) spitale; f) hoteluri şi restaurante; 6 g) construcţii destinate activităţilor sportive; (la 19-iul-2013 Art. 7, alin. (1), lit G din cap IV modificat de Art. I, pct 11. din Legea 159/2013 ) h) clădiri pentru servicii de comerţ; i) alte tipuri de clădiri consumatoare de energie. (2) Cerinţele stabilite în metodologie ţin seama de condiţiile generale de climat interior pentru a preveni eventualele efecte negative, cum sunt ventilarea necorespunzătoare, condiţiile locale, destinaţia dată în proiect şi vechimea clădirii. (3) Cerinţele se revizuiesc la intervale regulate, nu mai mari de 5 ani, şi se actualizează ori de câte ori este necesar pentru a reflecta progresul tehnic în sectorul construcţiilor. Art. 8 Cerinţele stabilite în metodologie nu se aplică următoarelor categorii de clădiri: a) clădiri şi monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate, conform legii, fie au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, cărora, dacă li s-ar aplica cerinţele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior; b) clădiri utilizate ca lăcaşuri de cult sau pentru alte activităţi cu caracter religios; c) clădiri provizorii prevăzute a fi utilizate pe perioade de până la 2 ani, din zone industriale, ateliere şi clădiri nerezidenţiale din domeniul agricol care necesită un consum redus de energie; d) clădiri rezidenţiale care sunt destinate a fi utilizate mai puţin de 4 luni pe an; e) clădiri independente, cu o suprafaţă utilă mai mică de 50 mp. CAPITOLUL V: Clădiri noi Art. 9 La clădirile noi se respectă cerinţele stabilite în metodologie. Art. 10 (1) Pentru clădirile noi/ansamblurile de clădiri prevăzute la art. 123 alin. (2), prin certificatul de urbanism emis de autorităţile administraţiei publice locale/judeţene competente, în vederea obţinerii, în condiţiile legii, a autorizaţiei de construire pentru clădiri, pe lângă obligativitatea respectării cerinţelor minime de performanţă energetică, se va solicita întocmirea unui studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată, în funcţie de fezabilitatea acestora din punct de vedere tehnic, economic şi al mediului înconjurător. (2) Aceste sisteme alternative pot fi: a) descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse regenerabile de energie; b) de cogenerare/trigenerare; c) centralizate de încălzire sau de răcire sau de bloc; d) pompe de căldură; e) schimbătoare de căldură sol-aer; f) recuperatoare de căldură. (3) Studiul prevăzut la alin. (1) se elaborează de proiectant şi este parte componentă a studiului de fezabilitate. (4) Studiul cu privire la posibilitatea utilizării sistemelor alternative prevăzute la alin. (2) poate fi efectuat pentru o clădire sau pentru grupuri de clădiri similare din aceeaşi localitate. 7 Pentru sistemele centralizate de încălzire şi răcire, studiul poate fi efectuat pentru toate clădirile racordate la acelaşi sistem. (la 19-iul-2013 Art. 10 din cap V modificat de Art. I, pct 12. din Legea 159/2013 ) CAPITOLUL VI: Clădiri existente Art. 11 (1) La clădirile existente la care se execută lucrări de renovare majoră, performanţa energetică a acestora sau a unităţilor de clădire ce fac obiectul renovării trebuie îmbunătăţită, pentru a satisface cerinţele stabilite în metodologie, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic. (2) Documentaţia tehnică elaborată pentru autorizarea lucrărilor de intervenţie pentru renovarea majoră dezvoltă măsurile prevăzute în raportul de audit energetic. (3) În cazul renovării majore a clădirilor, proprietarii/ administratorii acestora pot monta sisteme alternative de producere a energiei prevăzute la art. 10 alin. (2), în măsura în care prin auditul energetic al clădirii se stabileşte că acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic. (la 19-iul-2013 Art. 11 din cap VI modificat de Art. I, pct 13. din Legea 159/2013 ) Art. 12 Cerinţele se aplică clădirii sau unităţii de clădire renovate, în scopul creşterii performanţei energetice globale a clădirii. (la 19-iul-2013 Art. 12 din cap VI modificat de Art. I, pct 14. din Legea 159/2013 ) CAPITOLUL VI1 : Sistemele tehnice ale clădirilor Art. 121 (1) În cazul clădirilor noi, precum şi în cazul renovării majore a clădirilor existente, se respectă cerinţele referitoare la sistemele tehnice ale clădirilor prevăzute în reglementările tehnice specifice, în vigoare la data întocmirii proiectelor, cu privire la instalarea corectă, dimensionarea, reglarea şi controlul sistemelor tehnice şi vizează cel puţin următoarele: a) sistemele de încălzire; b) sistemele de preparare a apei calde de consum; c) sistemele de climatizare/condiţionare a aerului; d) sistemele de ventilare de mari dimensiuni; e) o combinaţie a acestor sisteme. (2) Cerinţele se aplică în măsura în care, prin proiect, se stabileşte că acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic. Art. 122 În cazul clădirilor noi, precum şi în cazul renovării majore a clădirilor existente, proprietarii/administratorii clădirilor pot solicita, în condiţiile legii, montarea unor sisteme inteligente de contorizare, sau, după caz, instalarea unor sisteme de control active, precum sistemele de automatizare, control şi/sau monitorizare, care vizează economia de energie. 8 CAPITOLUL VI2 : Clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero Art. 123 (1) Clădirile noi, pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează începând cu 31 decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de energie din surse convenţionale este aproape egal cu zero. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), clădirile noi din proprietatea/administrarea autorităţilor administraţiei publice care urmează să fie recepţionate după 31 decembrie 2018 vor fi clădiri al căror consum de energie din surse convenţionale este aproape egal cu zero. (3) Nivelul necesarului de energie pentru clădirile al căror consum de energie din surse convenţionale este aproape egal cu zero, inclusiv cel asigurat din surse regenerabile, se stabilesc prin reglementări tehnice, diferenţiat pe zone cu potenţial de energie din surse regenerabile şi se actualizează periodic, în funcţie de progresul tehnic (4) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de autoritate în domeniul creşterii performanţei energetice a clădirilor, iniţiază planuri naţionale de creştere a numărului de clădiri al căror consum de energie din surse convenţionale este aproape egal cu zero, în care pot fi incluse obiective diferenţiate în funcţie de categoriile clădirilor prevăzute la art. 7 alin. (1). (5) Planurile naţionale prevăzute la alin. (4) se iniţiază pe baza planurilor locale de măsuri prioritare, elaborate de către autorităţile administraţiei publice locale şi transmise anual Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Art. 124 Prevederile art. 123 se aplică în măsura în care investiţiile respective se justifică din punct de vedere tehnico-economic, în baza analizei de rentabilitate pe durata normală de funcţionare a clădirii. CAPITOLUL VI3 : Stimulente financiare Art. 125 (la 19-iul-2013 Art. 125 din cap VI3 a se vedea referinte de aplicare din Art. II, alin. (1) din Legea 159/2013 ) În scopul creşterii performanţei energetice a clădirilor şi al tranziţiei către clădiri al căror consum de energie din surse convenţionale este aproape egal cu zero, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitatea acestuia de autoritate competentă a administraţiei publice centrale, iniţiază acte normative prin care promovează măsuri care au în vedere, în principal: a) utilizarea adecvată a fondurilor structurale în vederea creşterii eficienţei energetice a clădirilor, în special a locuinţelor; b) utilizarea eficientă a fondurilor atrase de la instituţii financiare publice; c) coordonarea utilizării fondurilor de la Uniunea Europeană cu cele naţionale, precum şi alte forme de sprijin, în vederea stimulării investiţiilor în eficienţa energetică, în scopul realizării obiectivelor naţionale; d) gestionarea resurselor financiare alocate din fonduri publice pentru finanţarea, în condiţiile legii, a elaborării documentaţiilor tehnico-economice, certificatelor de 9 performanţă energetică, rapoartelor de expertiză tehnică şi audit energetic, precum şi pentru executarea lucrărilor de renovare majoră a clădirilor incluse în programe pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor. Art. 126 Autorităţile administraţiei publice locale pot finanţa, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale, elaborarea documentaţiilor tehnico-economice, precum şi executarea lucrărilor de renovare majoră la clădiri de locuit şi la clădiri de interes şi utilitate publică, incluse în programe pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor. (la 19-iul-2013 cap VI completat de Art. I, pct15. din Legea 159/2013 ) CAPITOLUL VII: Certificatul de performanţă energetică a clădirii Art. 13 (1) Certificatul de performanţă energetică, denumit în continuare certificat, se elaborează pentru: a) categoriile de clădiri prevăzute la art. 7 alin. (1) şi unităţile acestora, care se construiesc, se vând, se închiriază sau sunt supuse renovărilor majore; b) clădirile aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor publice sau a instituţiilor care prestează servicii publice. (2) Certificatul se elaborează şi se eliberează de către auditorul energetic pentru clădiri, la solicitarea investitorului/ proprietarului/administratorului clădirii/unităţii de clădire şi este valabil 10 ani de la data eliberării înscrisă în certificat, cu excepţia situaţiei în care, pentru clădirea/unitatea de clădire la care există certificat în valabilitate, se efectuează lucrări de renovare majoră care modifică consumurile energetice ale acesteia. (3) Certificatele pentru categoriile de clădiri prevăzute la art. 7 alin. (1), inclusiv pentru unităţile de clădire şi spaţiile cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, din clădirile de locuit colective, se elaborează pe baza metodologiei. (4) Nu se elaborează certificat pentru clădirile prevăzute la art. 8. (5) Certificatul cuprinde valori calculate, în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare, cu privire la consumurile de energie şi emisiile de CO2, care permit investitorului/ proprietarului/administratorului clădirii/unităţii de clădire să compare şi să evalueze performanţa energetică a clădirii/unităţii de clădire (6) Certificatul cuprinde, anexat, recomandări de reducere a consumurilor de energie ale clădirii, cu excepţia cazurilor în care nu exista potenţial de reducere semnificativă al acestora comparativ cu cerinţele minime de performanţă energetică în vigoare la data elaborării certificatului, precum şi estimarea economiei de energie prin realizarea lucrărilor de creştere a performanţei energetice a clădirii. (7) Forma şi conţinutul-cadru ale certificatului de performanţă energetică se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice. (la 19-iul-2013 Art. 13 din cap VII modificat de Art. I, pct 16. din Legea 159/2013 ) Art. 131 (1) Pentru clădirile sau unităţile de clădire care se vând sau se închiriază, investitorul/proprietarul/ administratorul este obligat să pună la dispoziţia potenţialului cumpărător sau chiriaş, după caz, anterior perfectării contractului, o copie de pe certificat, 10 astfel încât acesta să ia cunoştinţă despre performanţa energetică a clădirii/unităţii de clădire pe care urmează să o cumpere/închirieze, după caz. (2) La încheierea contractului de vânzare-cumpărare, proprietarul are obligaţia de a transmite certificatul, în original, noului proprietar. (3) La data înregistrării contractului de vânzare-cumpărare, respectiv de închiriere, proprietarul are obligaţia de a depune la organul fiscal competent o copie de pe certificat, iar originalul va rămâne în posesia proprietarului. (4) Contractele de vânzare-cumpărare încheiate fără respectarea prevederilor alin. (1) sunt supuse nulităţii relative, potrivit prevederilor Codului civil. Art. 132 (1) Pentru clădirile care se construiesc, certificatul se elaborează prin grija investitorului/proprietarului/ administratorului, este prezentat de către acesta, în original, comisiei întrunite în vederea recepţiei la terminarea lucrărilor, se anexează, în copie, la procesul-verbal de recepţie şi constituie parte componentă a cărţii tehnice a construcţiei. (2) Procesul-verbal încheiat cu ocazia recepţiei la terminarea lucrărilor şi neînsoţit de copia de pe certificat este nul de drept. (3) Prin excepţie de la prevederile art. 13 şi 131 , în cazul clădirilor care se vând înainte de efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor, investitorul/proprietarul/administratorul pune la dispoziţia cumpărătorului date/informaţii în vederea evaluării performanţei energetice a clădirii/unităţii de clădire, cuprinse în documentaţia tehnică a acesteia, urmând ca la recepţia la terminarea lucrărilor să se aplice prevederile alin. (1). Art. 133 În scopul informării potenţialilor cumpărători sau chiriaşi, investitorul/proprietarul/administratorul clădirii/unităţii de clădire prevăzute la art. 7 alin. (1) va preciza în anunţurile de vânzare sau închiriere a acestora informaţii din certificat cu privire la indicatorii de performanţă prevăzuţi la art. 5. (la 19-iul-2013 Art. 13 din cap VII completat de Art. I, pct 17. din Legea 159/2013 ) Art. 14 (1) În cazul clădirilor cu o suprafaţă utilă de peste 500 mp, aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor publice, precum şi în cazul clădirilor în care funcţionează instituţii care prestează servicii publice, prin grija proprietarului/ administratorului clădirii, după caz, certificatul, în valabilitate, se afişează într-un loc accesibil şi vizibil publicului. (2) Începând cu 9 iulie 2015, prevederile alin. (1) se aplică clădirilor cu o suprafaţă utilă totală de peste 250 mp, aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor publice sau în care funcţionează instituţii care prestează servicii publice. (3) În aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2), conducătorii instituţiilor publice, astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi conducătorii instituţiilor publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, proprietarii sau administratorii clădirilor de interes şi utilitate publică vor acţiona pentru elaborarea şi afişarea certificatului. 11 (4) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi de către ceilalţi proprietari sau administratori ai clădirilor definite ca fiind de interes sau de utilitate publică în sensul prezentei legi. (la 19-iul-2013 Art. 14 din cap VII modificat de Art. I, pct 18. din Legea 159/2013 ) CAPITOLUL VIII: Inspecţia sistemelor de încălzire (la 19-iul-2013 cap VIII modificat de Art. I, pct 19. din Legea 159/2013 ) Art. 15 (1) În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon, se efectuează: a) inspecţie periodică la intervale de 5 ani, la sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează combustibil lichid sau solid neregenerabil cu puterea nominală de 20-100 kW; inspecţia se efectuează şi pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează alte tipuri de combustibil; b) inspecţie periodică la intervale de 2 ani, la sistemele de încălzire echipate cu cazane având puterea nominală mai mare de 100 kW; pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează combustibil gazos, inspecţia periodică se efectuează la intervale de 4 ani; c) inspecţie a sistemelor de încălzire echipate cu cazane cu puterea nominală mai mare de 20 kW şi o vechime mai mare de 15 ani. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. a) şi b), nu se efectuează inspecţii, în cazul în care: a) nu se aduc modificări sistemului de încălzire al clădirii/unităţii de clădire; b) nu se modifică cerinţele pentru încălzire; c) există un sistem de monitorizare şi control al funcţionării sistemelor de încălzire. (la 19-iul-2013 Art. 15 din cap VIII modificat de Art. I, pct 20. din Legea 159/2013 ) Art. 16 (1) Inspecţia din punct de vedere energetic a sistemelor de încălzire ale clădirilor/unităţilor de clădire se efectuează, conform reglementărilor tehnice în vigoare la data efectuării acestora, de către experţi tehnici atestaţi. (2) Raportul de inspecţie se înmânează proprietarului/ administratorului clădirii, după caz, şi se păstrează de către acesta la cartea tehnică a construcţiei. (3) Raportul elaborat ca urmare a inspecţiei prevăzute la alin. (1) cuprinde rezultatul inspecţiei, precum şi recomandări pentru creşterea performanţei energetice a sistemului inspectat. (la 19-iul-2013 Art. 16 din cap VIII modificat de Art. I, pct 20. din Legea 159/2013 ) CAPITOLUL IX: Inspecţia sistemelor de climatizare Art. 17 În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon, se prevede inspecţia sistemelor de climatizare cu puterea nominală de peste 12 kW, la intervale de 5 ani. Inspecţia sistemelor de climatizare include evaluarea randamentului şi 12 dimensionarea în raport cu necesităţile de climatizare a clădirii. Consumatorii vor fi informaţi cu privire la îmbunătăţirea sau înlocuirea sistemului de climatizare şi alte soluţii posibile. Art. 18 (1) Inspecţia din punct de vedere energetic a sistemelor de climatizare ale clădirilor/unităţilor de clădire se efectuează, conform reglementărilor tehnice în vigoare la data efectuării acestora, de către experţi tehnici atestaţi. (2) Raportul de inspecţie se înmânează proprietarului/ administratorului clădirii, după caz, şi se păstrează de către acesta la cartea tehnică a construcţiei. (3) Raportul de inspecţie elaborat ca urmare a inspecţiei prevăzute la alin. (1) cuprinde rezultatul inspecţiei, precum şi recomandări pentru creşterea performanţei energetice a sistemului inspectat. (la 19-iul-2013 Art. 18 din cap IX modificat de Art. I, pct 21. din Legea 159/2013) CAPITOLUL X: Experţi independenţi Art. 19 (1) Certificarea şi auditarea energetică a clădirilor se realizează de către auditorii energetici pentru clădiri, atestaţi pe grade profesionale de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de autoritate competentă în domeniul construcţiilor. (2) Auditorii energetici pentru clădiri, prevăzuţi la alin. (1), în funcţie de gradul profesional pentru care au fost atestaţi: a) întocmesc şi eliberează certificatul pentru clădirile/unităţi ale clădirilor prevăzute la art. 7 alin. (1); b) întocmesc raportul de audit energetic, pentru clădirile/unităţi ale clădirilor prevăzute la art. 7 alin. (1), în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare la data efectuării acestora. (3) Regulamentul privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri, prin care se stabilesc şi competenţele şi obligaţiile acestora, pe grade profesionale, se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice. (la 19-iul-2013 Art. 19 din cap X modificat de Art. I, pct 22. din Legea 159/2013 ) Art. 191 (1) Auditorii energetici pentru clădiri şi experţii tehnici atestaţi au obligaţia înscrierii datelor de identificare a documentelor întocmite, respectiv a certificatelor şi rapoartelor de audit energetic, precum şi a rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire/climatizare, după caz, în registrul propriu de evidenţă a activităţii. (2) Certificatele şi sintezele rapoartelor de audit energetic şi ale rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire şi climatizare, se transmit, în format electronic, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în termen de maximum 30 de zile de la data întocmirii acestora. (3) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice constituie bănci de date specifice, scop în care poate contracta, în condiţiile legii, proiectarea, realizarea şi gestionarea băncilor de date specifice. (4) Finanţarea cheltuielilor pentru proiectarea, realizarea şi gestionarea băncilor de date specifice eficienţei energetice a clădirilor se realizează de la bugetul de stat prin bugetul 13 Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie şi/sau din alte surse legal constituite, cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010. (5) Documentele prevăzute la alin. (2) puse la dispoziţia Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice sunt documente confidenţiale, datele şi informaţiile tehnice cuprinse în acestea utilizându-se în scopul constituirii băncilor de date specifice performanţei energetice a clădirilor, iar rezultatele fiind informaţii de interes public. (6) Conţinutul-cadru al documentelor prevăzute la alin. (2) şi procedura de transmitere în format electronic a acestora, precum şi procedura de constituire şi gestionare a băncilor de date specifice, se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice. (la 19-iul-2013 Art. 19 din cap X completat de Art. I, pct 23. din Legea 159/2013 ) Art. 20 (1) Auditorii energetici pentru clădiri şi experţii tehnici atestaţi îşi desfăşoară activitatea ca experţi independenţi, persoane fizice autorizate sau ca angajaţi ai unor persoane juridice, conform legislaţiei în vigoare. (2) Lista auditorilor energetici pentru clădiri atestaţi se afişează pe pagina de internet a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. (la 19-iul-2013 Art. 20 din cap X completat de Art. I, pct 24. din Legea 159/2013 ) CAPITOLUL X1 : Sistemul de control Art. 201 (1) Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C. exercită controlul statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale privind performanţa energetică a clădirilor şi inspecţia sistemelor de încălzire/climatizare, în baza unei proceduri elaborate de către Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C. şi aprobate prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, în scopul realizării şi menţinerii cerinţei esenţiale de «economie de energie şi izolare termică», precum şi a celorlalte cerinţe esenţiale prevăzute de Legea nr. 10/1995, cu modificările ulterioare. (2) Controlul vizează: a) verificarea afişării certificatului la clădirile aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor administraţiei publice, precum şi la clădirile instituţiilor care prestează servicii publice, conform prevederilor art. 14; b) verificarea, prin sondaj, a certificatelor şi a rapoartelor de audit energetic, precum şi a rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire şi climatizare. (3) Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C. prezintă anual Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, precum şi la solicitarea acestuia, rapoarte cu privire la activitatea de control desfăşurată şi măsurile dispuse. Art. 202 La solicitarea Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C., specialiştii desemnaţi din cadrul asociaţiilor profesionale de profil reprezentative, respectiv ale inginerilor constructori şi ale inginerilor de instalaţii pentru construcţii, ale auditorilor energetici pentru clădiri, ale 14 arhitecţilor, precum şi ale producătorilor de materiale de construcţii, atestaţi ca auditori energetici pentru clădiri şi/sau experţi tehnici atestaţi pentru specialitatea încălzireclimatizare, participă la controalele prevăzute la art. 201 alin. (2). CAPITOLUL X2 : Sancţiuni Art. 203 (1) Constituie contravenţii următoarele fapte: a) nerespectarea obligaţiei auditorului energetic pentru clădiri şi a expertului tehnic atestat de a înscrie în registrul propriu de evidenţă a activităţii documentele prevăzute la art. 191 alin. (1); b) nerespectarea obligaţiei auditorului energetic pentru clădiri şi a expertului tehnic atestat de a transmite, în format electronic, la termenul stabilit prin lege, conţinutul documentelor prevăzute la art. 191 alin. (2) sau transmiterea incompletă a acestora; c) nerespectarea obligaţiei de afişare a certificatului de către proprietarii/administratorii clădirilor prevăzute la art. 14; d) neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C. la controlul anterior; e) întocmirea şi eliberarea de certificate şi/sau rapoarte de audit energetic, precum şi rapoarte de inspecţie, pentru care auditorul energetic pentru clădiri şi, respectiv, expertul tehnic atestat, nu au competenţe de elaborare, semnare şi ştampilare, conform prevederilor legale în vigoare. (2) Emiterea certificatului de urbanism de către autorităţile administraţiei publice locale/judeţene competente, în vederea emiterii autorizaţiei de construire, cu încălcarea prevederilor art. 10 alin. (1), se consideră certificat de urbanism incomplet, constituie contravenţie şi se sancţionează conform prevederilor art. 26 alin. (1) lit. h) şi alin. (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează după cum urmează: a) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, cele prevăzute la lit. a), c) şi d); b) cu amendă de la 250 lei la 500 lei, cele prevăzute la lit. b); c) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la lit. e). (4) Actualizarea limitelor amenzilor contravenţionale se face prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de rata inflaţiei. Art. 204 (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 203 se fac de către personalul cu atribuţii de control şi inspecţie din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C. (2) Contravenţiilor prevăzute la art. 203 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare. (la 19-iul-2013 cap X completat de Art. I, pct 25. din Legea 159/2013 ) 15 CAPITOLUL XI: Dispoziţii tranzitorii şi finale Art. 21 (1) Pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor/unităţilor de clădire în scopul reducerii consumurilor energetice, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitatea sa de autoritate de reglementare în domeniul construcţiilor, va acţiona pentru: a) iniţierea programelor de informare şi educare a proprietarilor/administratorilor clădirilor, precum şi a altor activităţi de diseminare a informaţiilor prin toate mijloacele de informare, în legătură cu diferitele metode şi practici care permit creşterea performanţei energetice, introducerea sistemelor alternative de energie, precum şi de informare în legătură cu instrumentele financiare disponibile în acest sens, inclusiv pentru utilizarea fondurilor obţinute prin iniţierea şi dezvoltarea schemelor de investiţii verzi, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 432/2010 privind iniţierea şi dezvoltarea schemelor de investiţii verzi, cu modificările ulterioare; b) iniţierea şi promovarea politicilor şi programelor pentru creşterea, în perioada 2014-2020, a numărului de clădiri cu consum de energie din surse convenţionale aproape egal cu zero; c) iniţierea şi promovarea programelor pentru montarea şi exploatarea sistemelor alternative de producere a energiei în clădiri. (2) Activităţile prevăzute la alin. (1) lit. a) se finanţează, în condiţiile legii, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie şi/sau din alte surse legal constituite, şi se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 69/2010. (la 19-iul-2013 Art. 21 din cap XI modificat de Art. I, pct 26. din Legea 159/2013 ) Art. 211 Metodologia prevăzută la art. 4 alin. (1), inclusiv cerinţele minime de performanţă energetică a clădirilor/unităţilor de clădire stabilite prin metodologie, precum şi reglementările tehnice specifice privind inspecţia sistemelor tehnice ale clădirilor şi unităţilor de clădire se revizuiesc ori de câte ori se justifică din punct de vedere tehnic, dar cel puţin la 5 ani, pentru a reflecta progresul tehnic, şi se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice. (la 19-iul-2013 Art. 21 din cap XI completat de Art. I, pct 27. din Legea 159/2013 ) (la 19-iul-2013 Art. 22 din cap XI abrogat de Art. I, pct 28. din Legea 159/2013 ) Art. 23 Prevederile art. 13 alin. (1) şi (2) privind elaborarea certificatelor şi punerea acestora la dispoziţie potenţialilor cumpărători sau chiriaşi de către proprietari, în cazul vânzării sau închirierii locuinţelor unifamiliale şi a apartamentelor din blocurile de locuinţe, se aplică la 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi. *) Prevederile art. 23 din Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2011. (la data 29-dec-2009 Art. 23 din cap XI in legatura cu Art. XV din OUG 114/2009 ) 16 Art. 24 Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2007. Prezenta lege transpune integral în legislaţia naţională prevederile Directivei nr. 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 153 din 18 iunie 2010. (la 19-iul-2013 Art. 24 din cap XI modificat de Art. I, pct 29. din Legea 159/2013 ) *) În cuprinsul Legii sintagmele “Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului” şi “Ministerul Economiei şi Comerţului” se înlocuiesc cu sintagmele “Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice” şi, respectiv, “Ministerul Economiei”. (la 19-iul-2013 Actul modificat de Art. IV din Legea 159/2013 ) BONUS : Conform legii 159 : Art. II. - (1) Lista masurilor prevazute la art. 125 din Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, cu modificarile ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificata si completata prin prezenta lege, se actualizeaza la fiecare 3 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi si se includ in planurile nationale de actiune privind eficienta energetica (2) Procedura prevazuta la art. 201 alin. (1) din Legea nr. 372/2005, cu modificarile ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificata si completata prin prezenta lege, se elaboreaza in maximum 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi. ….. Art. VI. - (1) Pentru aplicarea unitara a prevederilor prezentei legi, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice poate emite instructiuni care se aproba prin ordine ale ministrului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I (2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi, Ordinul ministrului dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor, al ministrului economiei si finantelor si al ministrului internelor si reformei administrative nr. 691/1.459/288/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind performanta energetica a cladirilor, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 695 din 12 octombrie 2007, se abroga. Art. VII. - La data intrarii in vigoare a prezentei legi, art. 14 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 22/2008 privind eficienta energetica si promovarea utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 628 din 29 august 2008, cu modificarile ulterioare, se abroga.










Lege nr. 10/1995
din 18/01/1995
privind calitatea în construcŃii
Versiune actualizata la data de 12/11/2002
Text actualizat până la data de 12.11.2002 avându-se în vedere următoarele acte:
- H.G. nr. 498/2001
- Legea nr. 587/2002.
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
DispoziŃii generale
Art. 1. - Calitatea construcŃiilor este rezultanta totalităŃii performanŃelor de comportare a acestora în
exploatare, în scopul satisfacerii, pe întreaga durată de existenŃă, a exigenŃelor utilizatorilor si
colectivităŃilor.
ExigenŃele privind calitatea instalaŃiilor si a echipamentelor tehnologice de producŃie se stabilesc si
se realizează pe bază de reglementări specifice fiecărui domeniu de activitate.
Art. 2. - Prevederile prezentei legi se aplică construcŃiilor de orice categorie si instalaŃiilor aferente
acestora - indiferent de forma de proprietate sau destinaŃie - denumite în continuare construcŃii,
precum si lucrărilor de modernizare, modificare, transformare, consolidare si de reparaŃii ale acestora.
Sunt exceptate clădirile pentru locuinŃe cu parter si parter plus un etaj si anexele gospodăresti
situate în mediul rural si în satele ce aparŃin oraselor, precum si construcŃiile provizorii.
Art. 3. - Prin prezenta lege se instituie sistemul calităŃii în construcŃii, care să conducă la realizarea
si exploatarea unor construcŃii de calitate corespunzătoare, în scopul protejării vieŃii oamenilor, a
bunurilor acestora, a societăŃii si a mediului înconjurător.
Art. 4. - Sistemul calităŃii în construcŃii se aplică în mod diferenŃiat în funcŃie de categoriile de
importanŃă ale construcŃiilor, conform regulamentelor si procedurilor de aplicare a fiecărei componente
a sistemului.
Clasificarea în categorii de importanŃă a construcŃiilor se face în funcŃie de complexitate, destinaŃie,
mod de utilizare, grad de risc sub aspectul siguranŃei, precum si după considerente economice.
Art. 5. - Pentru obŃinerea unor construcŃii de calitate corespunzătoare sunt obligatorii realizarea si
menŃinerea, pe întreaga durată de existenŃă a construcŃiilor, a următoarelor cerinŃe:
a) rezistenŃă si stabilitate;
b) siguranŃă în exploatare;
c) siguranŃă la foc;
d) igienă, sănătatea oamenilor, refacerea si protecŃia mediului;
e) izolaŃie termică, hidrofugă si economie de energie;
f) protecŃie împotriva zgomotului.
Art. 6. - ObligaŃiile prevăzute la articolul precedent revin factorilor implicaŃi în conceperea, realizarea
si exploatarea construcŃiilor, precum si în postutilizarea lor, potrivit responsabilităŃilor fiecăruia.
Acesti factori sunt: investitorii, cercetătorii, proiectanŃii, verificatorii de proiecte, fabricanŃii si furnizorii
de produse pentru construcŃii, executanŃii, proprietarii, utilizatorii, responsabilii tehnici cu execuŃia,
experŃii tehnici, precum si autorităŃile publice si asociaŃiile profesionale de profil.
Art. 7. - În contractele care se încheie ori, după caz, în dispoziŃiile sau în autorizaŃiile ce se emit,
factorii prevăzuŃi la articolul precedent sunt obligaŃi să înscrie clauzele referitoare la nivelul de calitate
al construcŃiilor, corespunzătoare cerinŃelor, precum si garanŃiile materiale si alte prevederi, care să
conducă la realizarea acestor clauze.
În contracte nu se pot înscrie niveluri si cerinŃe, referitoare la calitate, inferioare reglementărilor în
vigoare, cu privire la cerinŃele prevăzute la art. 5.
CAPITOLUL II
Sistemul calităŃii în construcŃii



Art. 8. - Sistemul calităŃii în construcŃii reprezintă ansamblul de structuri organizatorice,
responsabilităŃi, regulamente, proceduri si mijloace, care concură la realizarea calităŃii construcŃiilor în
toate etapele de concepere, realizare, exploatare si postutilizare a acestora.
Art. 9. - Sistemul calităŃii în construcŃii se compune din:
a) reglementările tehnice în construcŃii:
b) calitatea produselor folosite la realizarea construcŃiilor;
c) agrementele tehnice pentru noi produse si procedee;
d) verificarea proiectelor, a execuŃiei lucrărilor si expertizarea proiectelor si a construcŃiilor;
e) conducerea si asigurarea calităŃii în construcŃii;
f) autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si încercări în activitatea de construcŃii;
g) activitatea metrologică în construcŃii;
h) recepŃia construcŃiilor;
i) comportarea în exploatare si intervenŃii în timp;
j) postutilizarea construcŃiilor;
k) controlul de stat al calităŃii în construcŃii.
Art. 10. - Reglementările tehnice se stabilesc prin regulamente si proceduri si au ca obiect
concepŃia, calculul si alcătuirea, execuŃia si exploatarea construcŃiilor. Prin reglementările tehnice se
stabilesc, în principal, condiŃiile minime de calitate cerute construcŃiilor, produselor si procedeelor
utilizate în construcŃii, precum si modul de determinare si de verificare a acestora.
Art. 11. - Certificarea calităŃii produselor folosite în construcŃii se efectuează prin grija
producătorului, în conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza legii.
La lucrările de construcŃii se interzice folosirea de produse fără certificarea calităŃii lor, care trebuie
să asigure nivelul de calitate corespunzător cerinŃelor.
Art. 12. - Agrementele tehnice pentru produse, procedee si echipamente noi în construcŃii stabilesc,
în condiŃiile prezentei legi, aptitudinea de utilizare, condiŃiile de fabricaŃie, de transport, de depozitare,
de punere în operă si de întreŃinerea a acestora.
La lucrările de construcŃii care trebuie să asigure nivelul de calitate conform cerinŃelor se vor folosi
produse, procedee si echipamente tradiŃionale, precum si altele noi pentru care există agremente
tehnice corespunzătoare.
Art. 13. - Verificarea proiectelor pentru execuŃia construcŃiilor, în ceea ce priveste respectarea
reglementărilor tehnice referitoare la cerinŃe, se va face numai de către specialisti verificatori de
proiecte atestaŃi, alŃii decât specialistii elaboratori ai proiectelor.
Se interzice aplicarea proiectelor si a detaliilor de execuŃie neverificate în condiŃiile alineatului
precedent.
Verificarea calităŃii execuŃiei construcŃiilor este obligatorie si se efectuează de către investitori prin
diriginŃi de specialitate sau prin agenŃi economici de consultanŃă specializaŃi.
Expertizele tehnice ale proiectelor si construcŃiilor se efectuează numai de către experŃi tehnici
atestaŃi.
Art. 14. - Conducerea si asigurarea calităŃii în construcŃii constituie obligaŃia tuturor factorilor care
participă la conceperea, realizarea si exploatarea construcŃiilor si implică o strategie adecvată si
măsuri specifice pentru garantarea calităŃii acestora.
AgenŃii economici care execută lucrări de construcŃii asigură nivelul de calitate corespunzător
cerinŃelor, prin personal propriu si responsabili tehnici cu execuŃia atestaŃi, precum si printr-un sistem
propriu conceput si realizat.
Art. 15. - Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si încercări în construcŃii se fac în
conformitate cu prevederile legale.
Art. 16. - Asigurarea activităŃii metrologice în construcŃii se realizează conform prevederilor legale
privind etalonarea, verificarea si menŃinerea în stare de funcŃionare a mijloacelor de măsurare si
control utilizate în acest domeniu.
Art. 17. - RecepŃia construcŃiilor constituie certificarea realizării acestora pe baza examinării lor
nemijlocite, în conformitate cu documentaŃia de execuŃie si cu documentele cuprinse în cartea tehnică
a construcŃiei.
Cartea tehnică a construcŃiei cuprinde documentaŃia de execuŃie si documente privitoare la
realizarea si exploatarea acesteia. Ea se întocmeste prin grija investitorului si se predă proprietarului
construcŃiei, care are obligaŃia să o păstreze si să o completeze la zi; prevederile din cartea tehnică a
construcŃiei referitoare la exploatare sunt obligatorii pentru proprietar si utilizator.
RecepŃia construcŃiilor se face de către investitor - proprietar, în prezenŃa proiectantului si a
executantului si/sau reprezentanŃilor de specialitate, legal desemnaŃi de acestia.

Art. 18. - Urmărirea comportării în exploatare a construcŃiilor se face pe toată durata de existenŃă a
acestora si cuprinde ansamblul de activităŃi privind examinarea directă sau investigarea cu mijloace de
observare si măsurare specifice, în scopul menŃinerii cerinŃelor.
IntervenŃiile la construcŃiile existente se referă la lucrări de reconstruire, consolidare, transformare,
extindere, desfiinŃare parŃială, precum si la lucrări de reparaŃii, care se fac numai pe baza unui proiect
avizat de proiectantul iniŃial al clădirii sau a unei expertize tehnice întocmite de un expert tehnic
atestat, si se consemnează obligatoriu în cartea tehnică a construcŃiei.
Art. 19. - Postutilizarea construcŃiilor cuprinde activităŃile de dezafectare, demontare si demolare a
construcŃiilor, de recondiŃionare si de refolosire a elementelor si a produselor recuperabile, precum si
reciclarea deseurilor cu asigurarea protecŃiei mediului potrivit legii.
Art. 20. - Controlul de stat al calităŃii în construcŃii cuprinde inspecŃii la investitori, la unităŃile de
proiectare, de execuŃie, de exploatare si de postutilizare a construcŃiilor, privind existenŃa si
respectarea sistemului calităŃii în construcŃii.
Controlul de stat al calităŃii în construcŃii se exercită de către InspecŃia de stat în construcŃii, lucrări
publice, urbanism si amenajarea teritoriului, care răspunde de executarea controlului statului cu privire
la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calităŃii construcŃiilor.
CAPITOLUL III
ObligaŃii si răspunderi
SecŃiunea 1
ObligaŃii si răspunderi ale investitorilor
Art. 21. - Investitorii sunt persoane fizice sau juridice care finanŃează si realizează investiŃii sau
intervenŃii la construcŃiile existente în sensul legii si au următoarele obligaŃii principale referitoare la
calitatea construcŃiilor:
a) stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare si execuŃie pe baza reglementărilor
tehnice, precum si a studiilor si cercetărilor efectuate;
b) obŃinerea acordurilor si a avizelor prevăzute de lege, precum si a autorizaŃiei de construire;
c) asigurarea verificării proiectelor prin specialisti verificatori de proiecte atestaŃi;
d) asigurarea verificării execuŃiei corecte a lucrărilor de construcŃii prin diriginŃi de specialitate sau
agenŃi economici de consultanŃă specializaŃi, pe tot parcursul lucrărilor;
e) acŃionarea în vederea soluŃionării neconformităŃilor, a defectelor apărute pe parcursul execuŃiei
lucrărilor, precum si a deficienŃelor proiectelor;
f) asigurarea recepŃiei lucrărilor de construcŃii la terminarea lucrărilor si la expirarea perioadei de
garanŃie;
g) întocmirea cărŃii tehnice a construcŃiei si predarea acesteia către proprietar;
h) expertizarea construcŃiilor de către experŃi tehnici atestaŃi, în situaŃiile în care la aceste construcŃii
se execută lucrări de natura celor prevăzute la art. 18 alin. 2 al prezentei legi.
SecŃiunea 2
ObligaŃii si răspunderi ale proiectanŃilor
Art. 22. - ProiectanŃii de construcŃii răspund de îndeplinirea următoarelor obligaŃii principale
referitoare la calitatea construcŃiilor:
a) precizarea prin proiect a categoriei de importanŃă a construcŃiei;
b) asigurarea prin proiecte si detalii de execuŃie a nivelului de calitate corespunzător cerinŃelor, cu
respectarea reglementărilor tehnice si a clauzelor contractuale;
c) prezentarea proiectelor elaborate în faŃa specialistilor verificatori de proiecte atestaŃi, stabiliŃi de
către investitor, precum si soluŃionarea neconformităŃilor si neconcordanŃelor semnalate;
d) elaborarea caietelor de sarcini, a instrucŃiunilor tehnice privind execuŃia lucrărilor, exploatarea,
întreŃinerea si reparaŃiile, precum si, după caz, a proiectelor de urmărire privind comportarea în timp a
construcŃiilor. DocumentaŃia privind postutilizarea construcŃiilor se efectuează numai la solicitarea
proprietarului;
e) stabilirea, prin proiect, a fazelor de execuŃie determinate pentru lucrările aferente cerinŃelor si
participarea pe santier la verificările de calitate legate de acestea;
f) stabilirea modului de tratare a defectelor apărute în execuŃie, din vina proiectantului, la
construcŃiile la care trebuie să asigure nivelul de calitate corespunzător cerinŃelor, precum si urmărirea

proiecte atestaŃi, la cererea investitorului;
g) participarea la întocmirea cărŃii tehnice a construcŃiei si la recepŃia lucrărilor executate.
SecŃiunea 3
ObligaŃii si răspunderi ale executanŃilor
Art. 23. - Executantul lucrărilor de construcŃii are următoarele obligaŃii principale:
a) sesizarea investitorilor asupra neconformităŃilor si neconcordanŃelor constatate în proiecte, în
vederea soluŃionării;
b) începerea execuŃiei lucrărilor numai la construcŃii autorizate în condiŃiile legii si numai pe bază si
în conformitate cu proiecte verificate de specialisti atestaŃi;
c) asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinŃelor printr-un sistem propriu de calitate
conceput si realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu execuŃia atestaŃi;
d) convocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante
ale execuŃiei si asigurarea condiŃiilor necesare efectuării acestora, în scopul obŃinerii acordului de
continuare a lucrărilor;
e) soluŃionarea neconformităŃilor, a defectelor si a neconcordanŃelor apărute în fazele de execuŃie,
numai pe baza soluŃiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului;
f) utilizarea în execuŃia lucrărilor numai a produselor si a procedeelor prevăzute în proiect, certificate
sau pentru care există agremente tehnice, care conduc la realizarea cerinŃelor, precum si gestionarea
probelor-martor; înlocuirea produselor si a procedeelor prevăzute în proiect cu altele care îndeplinesc
condiŃiile precizate si numai pe baza soluŃiilor stabilite de proiectanŃi cu acordul investitorului;
g) respectarea proiectelor si a detaliilor de execuŃie pentru realizarea nivelului de calitate
corespunzător cerinŃelor;
h) sesizarea, în termen de 24 de ore, a InspecŃiei de stat în construcŃii, lucrări publice, urbanism si
amenajarea teritoriului în cazul producerii unor accidente tehnice în timpul execuŃiei lucrărilor;
i) supunerea la recepŃie numai a construcŃiilor care corespund cerinŃelor de calitate si pentru care a
predat investitorului documentele necesare întocmirii cărŃii tehnice a construcŃiei;
j) aducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse prin actele de control sau prin
documentele de recepŃie a lucrărilor de construcŃii;
k) remedierea, pe propria cheltuială, a defectelor calitative apărute din vina sa, atât în perioada de
execuŃie, cât si în perioada de garanŃie stabilită potrivit legii;
l) readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor iniŃială, la terminarea execuŃiei lucrărilor;
m) stabilirea răspunderilor tuturor participanŃilor la procesul de producŃie - factori de răspundere,
colaboratori, subcontractanŃi - în conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calităŃii adoptat si cu
prevederile legale în vigoare.
SecŃiunea 4
ObligaŃii si răspunderi ale specialistilor verificatori de proiecte, ale
responsabililor tehnici cu execuŃia si ale experŃilor tehnici, atestaŃi
Art. 24. - Specialistii verificatori de proiecte atestaŃi răspund în mod solidar cu proiectantul în ceea
ce priveste asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinŃelor proiectului.
Responsabilii tehnici cu execuŃia atestaŃi răspund, conform atribuŃiilor ce le revin, pentru realizarea
nivelului de calitate corespunzător cerinŃelor, la lucrările de construcŃii pentru care sunt angajaŃi.
ExperŃii tehnici atestaŃi, angajaŃi pentru expertizarea unor proiecte, lucrări de construcŃii sau
construcŃii aflate în exploatare, răspund pentru soluŃiile date.
ObligaŃiile specialistilor atestaŃi se stabilesc prin regulamente de aplicare a legii.
SecŃiunea 5
ObligaŃii si răspunderi ale proprietarilor construcŃiilor
Art. 25. - Proprietarii construcŃiilor au următoarele obligaŃii principale:
a) efectuarea la timp a lucrărilor de întreŃinere si de reparaŃii care le revin, prevăzute conform
normelor legale în cartea tehnică a construcŃiei si rezultate din activitatea de urmărire a comportării întimp a construcŃiilor;


b) păstrarea si completarea la zi a cărŃii tehnice a construcŃiei si predarea acesteia, la înstrăinarea
construcŃiei, noului proprietar;
c) asigurarea urmăririi comportării în timp a construcŃiilor, conform prevederilor din cartea tehnică si
reglementărilor tehnice;
d) efectuarea, după caz, de lucrări de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiinŃare
parŃială, precum si de lucrări de reparaŃii ale construcŃiei numai pe bază de proiecte întocmite de către
persoane fizice sau persoane juridice autorizate si verificate potrivit legii;
e) asigurarea realizării lucrărilor de intervenŃii asupra construcŃiilor, impuse prin reglementările
legale;
f) asigurarea efectuării lucrărilor din etapa de postutilizare a construcŃiilor, cu respectarea
prevederilor legale în vigoare.
SecŃiunea 6
ObligaŃii si răspunderi ale administratorilor si ale utilizatorilor
construcŃiilor
Art. 26. - Administratorii si utilizatorii construcŃiilor au următoarele obligaŃii principale:
a) folosirea construcŃiilor conform instrucŃiunilor de exploatare prevăzute în cartea tehnică a
construcŃiei;
b) efectuarea la timp a lucrărilor de întreŃinere si de reparaŃii care le revin conform contractului;
c) efectuarea de lucrări de intervenŃie la construcŃia existentă în sensul prevederilor art. 18 alin. 2,
numai cu acordul proprietarului si cu respectarea prevederilor legale;
d) efectuarea urmăririi comportării în timp a construcŃiilor conform cărŃii tehnice a construcŃiei si
contractului încheiat cu proprietarul;
e) sesizarea, în termen de 24 de ore, a InspecŃiei de stat în construcŃii, lucrări publice, urbanism si
amenajarea teritoriului, în cazul unor accidente tehnice la construcŃiile în exploatare.
SecŃiunea 7
ObligaŃii si răspunderi în activitatea de cercetare
Art. 27. - UnităŃile care prestează activităŃi de cercetare în construcŃii au următoarele obligaŃii
principale:
a) efectuarea de cercetări teoretice si experimentale preliminare, în vederea fundamentării
reglementărilor tehnice în construcŃii;
b) fundamentarea, elaborarea si experimentarea de soluŃii tehnice, produse si procedee noi pentru
construcŃii;
c) verificarea si controlul noilor produse si procedee la solicitarea producătorilor, în vederea eliberării
de agremente tehnice, conform dispoziŃiilor legale.
SecŃiunea 8
ObligaŃii si răspunderi comune
Art. 28. - Răspunderea pentru realizarea si menŃinerea, pe întreaga durată de existenŃă, a unor
construcŃii de calitate corespunzătoare, precum si pentru îndeplinirea obligaŃiilor stabilite prin
procedurile si regulamentele elaborate potrivit prevederilor prezentei legi, revine factorilor care
participă la conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea acestora.
Art. 29. - Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricanŃii si furnizorii de materiale
si produse pentru construcŃii, executantul, responsabilul tehnic cu execuŃia atestat, dirigintele de
specialitate, expertul tehnic atestat răspund potrivit obligaŃiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale
construcŃiei, ivite într-un interval de 10 ani de la recepŃia lucrării, precum si după împlinirea acestui
termen, pe toată durata de existenŃă a construcŃiei, pentru viciile structurii de rezistenŃă rezultate din
nerespectarea normelor de proiectare si de execuŃie în vigoare la data realizării ei.
SecŃiunea 9
ObligaŃiile si răspunderile InspecŃiei de stat în construcŃii,
lucrări publice, urbanism si amenajarea teritoriului

Art. 30. - InspecŃia de stat în construcŃii, lucrări publice, urbanism si amenajarea teritoriului din
cadrul Ministerului Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului si inspecŃiile judeŃene si a municipiului
Bucuresti în construcŃii, lucrări publice, urbanism si amenajarea teritoriului subordonate acesteia,
precum si celelalte organisme similare cu atribuŃii stabilite prin dispoziŃii legale răspund de exercitarea
controlului statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calităŃii construcŃiilor,
în toate etapele si componentele sistemului calităŃii în construcŃii, precum si de constatarea
contravenŃiilor, aplicarea sancŃiunilor prevăzute de lege si, după caz, de oprirea lucrărilor realizate
necorespunzător.
Controlul de stat al calităŃii în construcŃii pentru construcŃiile din cadrul obiectivelor cu caracter
secret, stabilite prin ordine ale Ministerului Apărării NaŃionale, Ministerului de Interne si Serviciului
Român de InformaŃii, se realizează de către organele proprii abilitate în acest scop.
Organizarea si funcŃionarea InspecŃiei de stat în construcŃii, lucrări publice, urbanism si amenajarea
teritoriului vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a
prezentei legi.
CAPITOLUL IV
SancŃiuni
Art. 31. - Constituie infracŃiune si se pedepseste cu închisoare de la 5 la 10 ani si interzicerea unor
drepturi proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei construcŃii ori executarea de modificări a
acesteia, fără respectarea reglementărilor tehnice privind stabilitatea si rezistenŃa, dacă acestea ar
putea produce una sau mai multe dintre următoarele consecinŃe: pierderi de vieŃi omenesti, vătămare
gravă a integrităŃii corporale ori a sănătăŃii uneia sau mai multor persoane, distrugerea totală sau
parŃială a construcŃiei, distrugerea ori degradarea unor instalaŃii sau utilaje importante, ori alte
consecinŃe deosebit de grave.
Fapta prevăzută în alineatul precedent se pedepseste cu închisoare de la 10 la 20 de ani si
interzicerea unor drepturi, în cazul în care a avut drept urmare distrugerea totală sau parŃială a
construcŃiei, moartea sau vătămarea gravă a integrităŃii corporale ori a sănătăŃii uneia sau mai multor
persoane, distrugerea ori degradarea unor instalaŃii sau utilaje importante, ori alte consecinŃe deosebit
de grave.
Art. 32. - Constituie infracŃiune si se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă
continuarea lucrărilor de construcŃii executate necorespunzător si oprite prin dispoziŃii ale organelor de
control, în toate cazurile în care acestea le afectează rezistenŃa si stabilitatea.
Art. 33. - Constituie contravenŃie la prevederile prezentei legi următoarele fapte, dacă nu au fost
săvârsite în astfel de condiŃii încât, potrivit legii, să constituie infracŃiuni si se sancŃionează cu amendă:
I. De la 15.500.000 lei la 93.000.000 lei:
a) executarea de modificări la construcŃie ori demolarea acesteia cu încălcarea prevederilor
referitoare la autorizarea si executarea acesteia;
b) neexecutarea obligaŃiilor privind urmărirea comportării în timp a construcŃiilor de complexitate si
importanŃă deosebită, referitoare la stabilitate si rezistenŃă.
II. De la 15.500.000 lei la 77.000.000 lei:
a) realizarea de construcŃii fără proiecte sau pe bază de proiecte neverificate de specialisti atestaŃi
conform prevederilor legale;
b) neexecutarea obligaŃiilor privind urmărirea comportării în timp a construcŃiilor, a lucrărilor de
întreŃinere, de reparaŃii si de consolidări;
c) realizarea de modificări, transformări, modernizări, consolidări care pot afecta cerinŃele, fără
proiect verificat de specialisti atestaŃi conform prevederilor legale;
d) organizarea necorespunzătoare si neaplicarea sistemului de conducere si de asigurare a calităŃii,
inclusiv realizarea de construcŃii fără responsabili tehnici cu execuŃia atestaŃi corespunzător
prevederilor art. 14.
III. De la 7.700.000 lei la 46.500.000 lei:
a) elaborarea de proiecte incomplete sau conŃinând neconcordanŃe între diferitele secŃiuni ale
acestora, care pot determina nerealizarea nivelului de calitate al construcŃiilor corespunzător
cerinŃelor, precum si însusirea acestora de către specialisti verificatori de proiecte atestaŃi;
b) încălcarea prevederilor din reglementările tehnice referitoare la cerinŃele construcŃiei;
c) recepŃionarea construcŃiei cu încălcarea prevederilor legale;
d) necompletarea si nepăstrarea cărŃii tehnice a construcŃiei conform prevederilor legale;
e) stabilirea, în cadrul expertizei unor proiecte de execuŃie sau lucrări de construcŃii, a unor soluŃii
care pot determina nerealizarea nivelului de calitate al construcŃiilor corespunzător cerinŃelor;

f) neamenajarea terenurilor ocupate temporar pentru aducerea lor la starea iniŃială, la terminarea
lucrărilor de construcŃii;
g) neasigurarea verificării execuŃiei lucrărilor de construcŃii prin diriginŃi de specialitate sau agenŃi
economici de consultanŃă specializaŃi, corespunzător prevederilor art. 21;
h) interzicerea sau obstrucŃionarea efectuării controlului calităŃii în construcŃii, neprezentarea
documentelor si a actelor solicitate de persoanele cu atribuŃii de control, conform prevederilor legale.
IV. De la 3.000.000 lei la 12.500.000 lei:
a) neprecizarea în proiect a categoriei de importanŃă a construcŃiei si nestabilirea fazelor
determinante supuse controlului calităŃii;
b) prevederea în proiect sau utilizarea unor produse necertificate sau pentru care nu există
agremente tehnice la lucrări la care trebuie să se asigure nivelul de calitate corespunzător cerinŃelor;
c) nerespectarea prin proiecte a nivelului de calitate si a celorlalte clauze contractuale referitoare la
cerinŃe;
d) neexecutarea obligaŃiilor de întreŃinere si reparaŃii care revin proprietarilor potrivit legii si care
afectează nivelul de calitate corespunzător cerinŃelor;
e) neconvocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze
determinante ale execuŃiei si neasigurarea condiŃiilor de verificare.
V. De la 1.500.000 lei la 3.000.000 lei:
a) lipsa nemotivată de la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante, urmare convocării făcute
de executant, precum si convocarea nejustificată, de către acesta, a factorilor interesaŃi;
b) nesolicitarea de către investitor sau executant a soluŃiilor de remediere a defectelor apărute în
timpul execuŃiei, referitoare la cerinŃe;
c) neîndeplinirea obligaŃiei proiectantului de a stabili soluŃii pentru remedierea defectelor sesizate,
referitoare la cerinŃe;
d) neaplicarea de către executant a soluŃiilor stabilite de proiectant sau expert, pentru rezolvarea
neconformităŃilor, defectelor sau neconcordanŃelor apărute în timpul execuŃiei;
e) nesesizarea InspecŃiei de stat în construcŃii, lucrări publice, urbanism si amenajarea teritoriului în
cazul producerii unor accidente tehnice la construcŃiile în execuŃie, precum si la cele în exploatare;
f) neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor cuprinse în actele de control.
__________
Punctele I-V au fost modificate prin art. unic din H.G. nr. 498/2001.
Art. 34. - SancŃiunile contravenŃionale prevăzute la art. 33 se aplică persoanelor juridice si fizice.
Art. 35. - Constatarea contravenŃiilor prevăzute la art. 33 si aplicarea sancŃiunilor se fac de către
persoane cu atribuŃii de control din cadrul InspecŃiei de stat în construcŃii, lucrări publice, urbanism si
amenajarea teritoriului, iar în cazurile prevăzute la art. 30, de către persoanele împuternicite de
Ministerul Apărării NaŃionale, Ministerul de Interne si Serviciul Român de InformaŃii.
Art. 36. - ContravenŃiilor prevăzute la art. 33 le sunt aplicabile dispoziŃiile Legii nr. 32/1968 privind
stabilirea si sancŃionarea contravenŃiilor.
CAPITOLUL V
DispoziŃii finale si tranzitorii
Art. 37. - Regulamentele si procedurile pentru clasificarea construcŃiilor în categorii de importanŃă si
pentru componentele sistemului calităŃii în construcŃii prevăzute la art. 9 se elaborează de Ministerul
Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului, cu consultarea organismelor cu atribuŃii stabilite prin
dispoziŃii legale, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 38. - Regulamentele prevăzute la art. 37 se aprobă prin hotărâri ale Guvernului.
Procedurile prevăzute la art. 37 si normele pentru elaborarea si aplicarea componentelor sistemului
calităŃii în construcŃii se aprobă prin ordin al ministrului lucrărilor publice si amenajării teritoriului.
Art. 39. - AutorizaŃia de construire pentru lucrările prevăzute la art. 3 lit. a), b), c), d) si e) din Legea
nr. 50/1991 se va elibera numai pentru proiecte verificate de specialisti verificatori de proiecte atestaŃi,
cu excepŃia prevăzută la art. 2 alin. 2 al prezentei legi.
Art. 40. - Investitorii sau proprietarii vor vira lunar către Inspectoratul de Stat în ConstrucŃii - I.S.C.
din subordinea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si LocuinŃei o sumă echivalentă cu o
cotă de 0,70% din cheltuielile pentru executarea construcŃiilor si a lucrărilor prevăzute la art. 2 si
pentru care se emit, în condiŃiile legii, autorizaŃii de construire, cu excepŃia proprietarilor, persoane
fizice, care execută lucrări de consolidare si reparaŃii la locuinŃele din proprietate. Calculul si virarea
sumelor respective se fac esalonat, concomitent cu plata prestaŃiilor. Inspectoratul de Stat în
ConstrucŃii - I.S.C. utilizează 70% din fondul astfel constituit pentru îndeplinirea atribuŃiilor, potrivit

prevederilor legale, si virează 30% din acest fond în contul Ministerului Lucrărilor Publice,
Transporturilor si LocuinŃei, care îl utilizează pentru:
a) elaborarea reglementărilor tehnice în construcŃii, urbanism, amenajarea teritoriului si habitat,
precum si a cercetărilor, testărilor, documentaŃiilor, studiilor, auditului, băncilor de date si realizării de
prototipuri necesare fundamentării reglementărilor specifice domeniului. Tipurile de reglementări si de
cheltuieli aferente se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Lucrărilor Publice,
Transporturilor si LocuinŃei si aprobat prin hotărâre a Guvernului;
b) executarea prin Compania NaŃională de InvestiŃii - «C.N.I.» - S.A. a unor lucrări de intervenŃie în
primă urgenŃă la construcŃii vulnerabile si care prezintă pericol public, în vederea asigurării cerinŃei de
rezistenŃă si stabilitate, a prevenirii si atenuării efectelor riscurilor naturale cauzate de cutremure de
pământ, inundaŃii, alunecări de teren, tasări si/sau prăbusiri de teren si, după caz, pentru expertizarea
si proiectarea lucrărilor necesare. Criteriile si modul de alocare a sumelor se stabilesc prin norme
metodologice elaborate de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si LocuinŃei si aprobate prin
hotărâre a Guvernului.
Întârzierile la plată a cotelor de către investitor sau proprietar, prevăzute la alin. 1, se penalizează
cu 0,15% pe zi de întârziere, fără a se depăsi suma datorată.
Cheltuielile necesare efectuării activităŃii de atestare tehnico-profesională a specialistilor în
construcŃii se suportă de către partea interesată.
DisponibilităŃile la finele anului din veniturile extrabugetare se reportează în anul următor si au
aceeasi destinaŃie.
Cheltuielile necesare certificării calităŃii produselor si procedeelor, eliberării de agremente tehnice
pentru noile materiale, procedee si echipamente, autorizării si acreditării laboratoarelor, verificării
proiectelor si execuŃiei lucrărilor de construcŃii, conducerii si asigurării calităŃii, verificărilor metrologice,
recepŃiei lucrărilor, urmăririi comportării în exploatare si intervenŃii în timp, precum si postutilizării
construcŃiilor se suportă de către factorii interesaŃi, cu excepŃia cheltuielilor efectuate potrivit alin. 1 lit.
b).
__________
Alineatul (1) a fost modificat prin art. unic pct. 1 din Legea nr. 587/2002.
- Alineatul (5) a fost modificat prin art. unic pct. 2 din Legea nr. 587/2002.
Art. 41. - Pe data intrării în vigoare a prevederilor prezentei legi se abrogă Legea nr. 8/1977 privind
asigurarea durabilităŃii, siguranŃei în exploatare, funcŃionalităŃii si calităŃii construcŃiilor, OrdonanŃa
Guvernului nr. 2/1994 privind calitatea în construcŃii, precum si orice alte dispoziŃii contrare.
Această lege a fost adoptată de Camera DeputaŃilor în sedinŃa din 27 decembrie 1994, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din ConstituŃia României.
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTAłILOR
MARłIAN DAN
Această lege a fost adoptată de Senat în sedinŃa din 29 decembrie 1994, cu respectarea
prevederilor art. 74 alin. (1) din ConstituŃia României.
PRESEDINTELE SENATULUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN
Bucuresti, 18 ianuarie 1995.
Nr. 10.